________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Diabetul gestaţional - informaţii şi recomandări
Ce este diabetul gestaţional?
Descoperirea unor valori glicemice crescute în timpul sarcinii poartă
numele de diabet gestaţional. De cele mai multe ori glicemia revine la
normal postpartum.
Cum apare diabetul gestaţional?
Glicemia
creşte de fiecare dată postprandial, datorită conţinutului glicemic al
alimentelor ingerate. Cele mai bogate în glucide sunt: pâinea,
produsele de patiserie şi cofetărie, orezul, pastele făinoase,
cartofii, fructele, laptele şi produsele lactate precum şi toate
dulciurile.
Insulina
este un hormon secretat de pancreas care facilitează pătrunderea
glucozei în celule, ajutând astfel la transformarea glucozei în energie
la nivel celular şi menţinerea glicemiei în limite normale. Dacă există
prea puţină insulină sau dacă aceasta nu îşi poate realiza funcţiile,
glicemia rămâne ridicată şi se instalează diabetul zaharat.
Perioada
gestaţională reprezintă o mare piatră de încercare pentru metabolismul
femeii. Datorită hormonilor din sarcină, necesarul de insulină creşte.
Dacă gravida nu reuşeşte să echilibreze acest necesar crescut printr-o
producţie mai mare de insulină, glicemia nu mai poate fi menţinută în
limite normale şi creşte. Această stare patologică poartă numele de
diabet gestaţional.
Postpartum
necesarul de insulină scade din nou iar glicemia poate fi menţinută în
limite normale. Astfel de cele mai multe ori diabetul dispare. El poate
însă reapare în timp, dacă anumiţi factori de risc (ex. obezitatea,
alimentaţia nesănătoasă) persistă.
Care sunt gravidele cu risc crescut pentru diabet gestaţional?
- Gravidele cu vârsta peste 30 de ani
- Suprapondere la începutul gestaţiei
- Diabet zaharat de tip 2 cunoscut în familia gravidei
- Glicozurie evidenţiată repetat în perioada sarcinii
- Diabet gestaţional într-o sarcină precedentă
- Copil cu greutatea peste 4500g într-o naştere precedentă
Este diabetul gestaţional periculos?
Diabetul
gestaţional poate fi periculos atât pentru copil cât şi pentru mamă.
Glicemia maternă crescută trece prin placentă conducând la creşterea
glicemiei fetale. Copilul încearcă intrauterin să echilibreze statusul
glicemic prin creşterea producţiei de insulină, iar acest surplus de
insulină cauzează creşterea accelerată a fătului. Diabetul gestaţional
netratat se însoţeşte adesea de macrosomie fetală (greutate peste 4000g
la naştere). Complicaţiile perinatale sunt astfel foarte frecvente şi
adesea este necesară secţiunea cezariană pentru naşterea copilului.
Alte
complicaţii posibile ale diabetului gestaţional netratat sunt: naşterea
prematură, moartea intrauterină şi complicaţii respiratorii ale
nou-născutului.
Pacientele
cu diabet gestaţional prezintă frecvent infecţii urinare, edeme,
hipertensiune arterială şi sunt supuse riscului de a dezvolta un diabet
zaharat tip 2 postpartum.
Cum se pune diagnosticul de diabet gestaţional?
Începând
cu săptămâna 24 de sarcină necesarul de insulină a gravidei creşte
constant. Astfel este uşor de înţeles de ce diabetul gestaţional apare
cel mai frecvent între săptămana 24 şi 28 de gestaţie. Recomandările
actuale prevăd efectuarea unui test de toleranţă la glucoză fiecărei
gravide în această perioadă. Pentru gravidele aflate la risc, această
măsură diagnostică devine esenţială.
Un
test simplu pentru screening poate fi efectuat la ginecolog sau la
medicul de familie. Glicemia va fi măsurată la o oră după administrarea
unei băuturi conţinand 50 g glucoză. Dacă glicemia se situează peste
140 mg/dl (7,8 mmol/l), există suspiciunea existenţei unui diabet
gestaţional. Diagnosticul exact va fi pus prin testul de
toleranţă la glucoză care se efectuează de obicei în centre sau
cabinete de diabet. Acest test măsoară concentraţia glucozei a-jeun, la
una şi două ore după administrarea unei soluţii standard de glucoză (75
g). Diagnosticul de diabet gestaţional poate fi pus dacă cel puţin două
din aceste trei valori sunt crescute.
Următoarele valori sunt indicatoare pentru prezenţa unui diabet gestaţional:
Timp de recoltare |
Sânge capilar (deget) |
Plasmă venoasă |
Sânge venos |
a jeun |
> 90 mg/dl |
> 95 mg/dl |
> 85 mg/dl |
după o oră |
>180 mg/dl |
>180 mg/dl |
>165 mg/dl |
după două ore |
>155 mg/dl |
>155 mg/dl |
>140 mg/dl |
Cum se tratează diabetul gestaţional?
Diabetul gestaţional nou diagnosticat poate fi tratat cu mult succes.
Scopul tratamentului este menţinerea glicemiei în limite normale.
Valori normale:
Timp de recoltare |
Sânge capilar (deget) |
a jeun |
60 - 90 mg/dl |
după o oră |
≤ 140 mg/dl |
după două ore |
≤ 120 mg/dl |
Cea
mai importantă parte a tratamentului este alimentaţia corectă. Prin
această metodă glicemia normală poate fi atinsă la 85% dintre femeile
afectate. Doar aproximativ 15% dintre paciente necesită tratament cu
insulină. Majoritatea au nevoie de doze mici de insulină cu acţiune
scurtă, administrată înaintea meselor principale, iar unele gravide
şi/sau de o insulină cu acţiune lungă administrată seara înainte de
culcare şi eventual dimineaţa la trezire. Astfel este acoperit
necesarul bazal şi pot fi prevenite glicemiile crescute a-jeun.
Detalii asupra tipului de insulină care va fi utilizat sunt stabilite de către medicul diabetolog.
De ce este importantă automonitorizarea glicemiei?
Prin
monitorizarea glicemiei (cu ajutorul glucometrului) pacientele pot să
urmărească dacă valorile lor glicemice se găsesc în limite normale. În
mod ideal, în perioada imediat următoare diagnosticului diabetului
gestaţional, glicemia trebuie măsurată de 6 ori pe zi:
· a jeun
· la 1 sau la două ore după micul dejun
· înainte de masa de prânz
· la 1 sau la două ore după masa de prânz
· înainte de cină
· la 1 sau la două ore după cină
Toate
aceste 6 valori ar trebui să se găsească în limitele normale prezentate
mai sus (a jeun, sau înainte de masă între 60 şi 90 mg/, după o oră sub
140 mg/dl, iar la două ore postprandial sub 120 mg/dl).
De
cele mai multe ori 4 măsurători pe zi sunt suficiente dacă diabetul
gestaţional este tratat doar dietetic. În cazul tratamentului cu
insulină sunt necesare toate cele 6 măsurători pe zi pentru tot
parcursul sarcinii.
In
plus de aceasta, urina de dimineaţă trebuie testată de una sau două ori
pe săptămană pentru a elimina posibilitatea prezenţei acetonei.
Care este alimentaţia sănătoasă în sarcină?
În
timpul sarcinii alimentaţia sănătoasă joacă un rol esenţial, astfel
încât atât mama cât şi copilul să primească toţi nutrienţii de care au
nevoie.
Recomandările generale privind alimentaţia în sarcină rămân valabile şi în cazul diabetului gestaţional:
- Aportul
total de energie (calorii) trebuie să fie suficient pentru mamă şi
copil în funcţie de stadiul lui de dezvoltare. Gravida nu trebuie să
mănânce cât pentru doi!
- Alimentaţia
zilnică trebuie să cuprindă legume, fructe şi salate, deoarece gravida
are nevoie de multe vitamine şi minerale în această perioadă.
- Produsele
din făină integrală (neagră) trebuie consumate cu precădere faţă de
cele din faină albă (pâine, paste făinoase). Ele conţin mult mai multe
vitamine, minerale şi fibre.
- Uleiurile
şi grăsimile trebuie folosite în cantităţi cât mai mici în gătirea
alimentelor. Se recomandă alimentele cu conţinut redus în grăsimi.
- Consumul de lapte degresat este recomandat mai des datorită conţinutului bogat în calciu.
- Gravida are nevoie de multe lichide - cel puţin 1,5 litri de apă, ceai sau sucuri fără zahăr.
- Se recomandă reducerea aportului de sare şi folosirea ierburilor aromate pentru condimentarea mâncărurilor.
- Pregătirea
termică a legumelor se recomandă să se facă timp scurt, la temperatură
redusă şi folosind cantităţi mici de ulei pentru păstrarea conţinutului
vitaminic.
Special în cazul diabetului gestaţional mai există câteva recomandări importante:
1. Greutatea optimă:
Dacă
femeia este normoponderală înainte de sarcină ea are voie să crească în
greutate cu până la 11-16 kg în perioada gravidităţii.
Dacă
femeia este supraponderală de la început, ea trebuie să crească foarte
puţin în greutate în timpul sarcinii, deoarece complicaţiile în timpul
naşterii sunt foarte frecvente la femeile supraponderale. Aportul
zilnic de energie trebuie să fie cuprins între 1500-1800 kcal. Trebuie
totuşi evitată scăderea în greutate în timpul sarcinii, deoarece
aceasta înseamnă o privare de substanţe nutritive a copilului. Dieta în
scopul scăderii în greutate trebuie neapărat amânată pentru perioada
postpartum.
Sfaturi utile pentru gravidele supraponderale:
- Să aleagă mezeluri sau brânzeturi cu mai puţin de 30% grăsime şi lactate cu un conţinut sub 1,5% grăsime
- Să
folosească unt sau margarină în strat foarte subţire pe pâine şi să nu
le asocieze cu pastă de branză, pate de carne sau ficat pe aceeaşi
felie
- Să gătească gustos dar
folosind puţine grasimi şi metode de pregătire la temperatură scazută:
înăbuşire, fierbere. Să folosească multe legume proaspete şi condimente
pentru a îmbunătăţi gustul
- Să se alimenteze cu precădere cu produse din făină integrală (neagră), legume, salate şi fructe
- Ciocolata,
prăjiturile, biscuiţii sunt în general foarte bogate în grăsimi.
Acestea trebuie consumate rar şi în cantităţi reduse.
2. Mai multe gustări mici:
În
cazul diabetului gestaţional sunt de recomandat 5-6 gustări mici
repartizate pe parcursul întregii zile, care să împartă în mod
echilibrat aportul de glucide. Astfel creşterea postprandială a
glicemiei poate fi limitată.
În afară de mic dejun, prânz şi cină, gravida mai poate apela la încă 2-3 gustări care pot consta în:
· iaurt cu fructe proaspete
· fulgi de ovăz sau musli cu lapte (fără zahăr)
· o felie de pâine integrală cu pastă de brânză slabă şi ridichi
· fructe proaspete
Exemplu de alimentaţie pentru o gravidă normoponderală (2200kcal, 100g proteine, 80g lipide, 250g glucide)
Mic dejun:
- o chiflă din făină integrală (60g)
- o felie de pâine neagră sau semi (60g)
- 15g unt sau margarină (strat foarte subţire)
- o felie de şuncă (30g)
- 2 linguri de brânză de vaci proaspătă (60 g)
- 2 linguriţe de dulceaţă dietetică (cu îndulcitori) (20g)
- cafea, ceai, lapte condensat (4% grăsime)
Gustare:
- 250 ml lapte sau lapte bătut, chefir (1,5% grăsime)
- o porţie de fructe (200g)
Prânz:
- o porţie legume sau salată (ex: 200g brocoli)
- 3 cartofi medii (240g)
- carne slabă (120g)
- o lingură de ulei pentru pregătire
- o porţie de fructe (ex: o portocală)
Gustare:
- 2 felii de pâine păjită (40g)
- margarină în strat subţire (10g)
- o lingură dulceaţă dietetică (20g)
- un fruct (ex: măr)
Cină:
- o felie de pâine integrală (60g)
- o felie de pâine de secară (60g)
- margarină sau unt în strat subţire
- o felie de mezel slab (30g)
- un triunghi de brânză topită (40% grăsime) (30g)
- o salată proapspătă (ex: roşii şi ardei 150g)
- o linguriţă de ulei (5g)
Gustare:
- iaurt fără zahăr (150g)
- o porţie de fructe (ex: 3-4 caise)
Plan de alimenţie pentru o gravidă supraponderală (1500 kcal, 80 g proteine, 50 g lipide, 170 gr glucide)
Mic dejun:
- o chiflă din făină integrală (60g)
- o jumătate de felie de pâine neagră (30g)
- unt sau margarină (strat foarte subţire)
- o felie de şuncă (30g)
- 1-2 linguri de brânză slabă de vaci (40g)
- 2 linguriţe de dulceaţă dietetică (cu îndulcitori) (20g)
- cafea, ceai, lapte condensat (4% grăsime)
Gustare:
- o porţie de fructe (ex: 3-4 prune)
Prânz:
- o porţie legume sau salată (ex: 200g varză)
- 2 cartofi medii (160g)
- carne slabă (100g)
- o lingură de ulei pentru pregătire
- un fruct (ex: o pară)
Gustare:
- 2 felii de pâine păjită (40 g)
- 250 ml lapte sau lapte bătut slab (max 1,5 % grăsime)
Cină:
- o felie de pâine integrală (60g)
- margarină sau unt în strat subţire
- o felie de şuncă de pui (15g)
- o felie de brânză degresată (max 30% grăsime)
- o salată proaspătă (ex: salată de crudităţi - morcovi, ţelină 150g)
- o linguriţă de ulei (5g)
Gustare:
- 250 ml chefir slab (1,5% grăsime)
- o porţie de fructe (ex: 200g căpşuni)
3. Alimentele bogate în fibre vegetale au prioritate
Cea
mai parte parte din energie ar trebui să provină din alimente cu un
conţinut bogat în glucide dar şi în fibre alimetare: produsele de
panificaţie din faină integrală, fulgii de cereale, orezul
nedecorticat, pastele făinoase din făină integrală, cartofii, legumele
şi fructele.
Aceste
produse sunt digerate mai încet datorită conţinutului lor bogat în
fibre. Astfel conţinutul lor de glucide ajunge treptat în sânge.
La
cealaltă extremă se găsesc produsele din făină albă, care fiind sărace
în fibre, sunt digerate rapid şi produc brusc creşterea glicemiei. De
aceea nu sunt recomandate. Recomandarea de a consuma de
preferinţă alimente bogate în fibre alimentare este cu atât mai
importantă în cazul diabetului gestaţional, cu cât acestea pot singure
să asigure uneori valori glicemice postprandiale normale.
4. Mare atenţie la produsele cu conţinut glicemic ridicat
Zahărul
din băuturi este rapid absorbit şi determină o creştere bruscă a
glicemiei. De aceea, pacientele cu diabet gestaţional ar trebui să
renunţe la toate băuturile îndulcite cu zahăr sau miere (ceai, cafea,
Cola şi alte sucuri). Deasemenea ele trebuie să renunţe la bomboane,
caramele şi alte produse zaharoase.
Chiar
şi sucurile naturale de fructe au conţinut crescut de zahăr, de aceea
băuturile recomandate sunt apa, ceaiul de plante şi fructe cu
îndulcitori.
Dulciurile
de tipul ciocolatei, prăjiturilor, pralinelor, biscuiţilor, conţin în
afară de zahăr şi un procent mare de grăsimi. De aceea, creşterea
glicemică după consumul acestor produse este lentă. Cantităti mici din
aceste alimente (ex: o bucăţică de prăjitură sau ciocolată) sunt
permise, dacă în felul acesta nu se depăşesc valori ale glicemici de
peste 120 mg/dl.
Ca
şi îndulcitor pot fi consumaţi îndulcitori fără calorii. S-a demonstrat
că aceştia nu dăunează copilului dacă sunt consumaţi cu măsură. Pentru
a fi absolut sigure, consumaţi îndulcitori pe bază de "Aspartam" sau
"Acesulfam".
Exemple:
Canderel, Spinnrad, Lightsüß, tablete de Assugrin.
De asemenea, puteţi consuma alimente îndulcite ca de exemplu preparate
din lapte cu fructe, dulceaţă sau limonadă cu conţinut redus de
calorii.
Alimente ca şi ciocolată, îngheţată sau prăjitură speciale pentru
diabetici au un conţinut crescut de calorii şi nu oferă un avantaj faţă
de alimentele corespunzătoare pentru populaţia generală, deci nu sunt
de recomandat.
Ce poate să facă gravida însăşi?
Cele prezentate mai sus demonstrează cât de important este rolul
fiecăreia dintre gravide în controlul unei sarcini sănătoase şi a unei
naşteri fără complicaţii.
Pentru femeile supraponderale sunt valabile următoarele recomandări:
Incepeţi după naştere sau după alăptare cu o scădere consecventă în
greutate! In felul acesta reduceţi semnificativ riscul de a dezvolta
mai târziu diabet. Folosiţi-va de sfatul unui dietetician care va poate
susţine eforturile. Nu efectuaţi diete radicale, încercaţi sa slăbiţi
în greutate lent dar constant (de ex. 1 kg pe lună).
O alimentaţie sănătoasă şi după naştere previne instalarea unui diabet
mai târziu. Folosiţi acestă şansă pentru dumeneavoastră şi pentru
întreaga familie.
Autor: Sabine Auer - nutriţionistă pe probleme de diabet certificată de Societatea Germană de Diabet (DDG).
Actualizat de Dr. med. Brigitte Pawlowski - Centrul German de Diabet, Düsseldorf.
Traducere: Fineas Năndrean
Articol în original: http://www.diabetes-deutschland.de
Copyright @ Diabeti Consulting SRL. Actualizat: Mai 2022
|