Foto Oben

Despre noi

Noutăţi

Teme medicale

Din industrie

Contact

________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Diabetul gestaţional - informaţii şi recomandări
 
 
Ce este diabetul gestaţional?

Descoperirea unor valori glicemice crescute în timpul sarcinii poartă numele de diabet gestaţional. De cele mai multe ori glicemia revine la normal postpartum.

 

Cum apare diabetul gestaţional?

Glicemia creşte de fiecare dată postprandial, datorită conţinutului glicemic al alimentelor ingerate. Cele mai bogate în glucide sunt: pâinea, produsele de patiserie şi cofetărie, orezul, pastele făinoase, cartofii, fructele, laptele şi produsele lactate precum şi toate dulciurile.

Insulina este un hormon secretat de pancreas care facilitează pătrunderea glucozei în celule, ajutând astfel la transformarea glucozei în energie la nivel celular şi menţinerea glicemiei în limite normale. Dacă există prea puţină insulină sau dacă aceasta nu îşi poate realiza funcţiile, glicemia rămâne ridicată şi se instalează diabetul zaharat.

Perioada gestaţională reprezintă o mare piatră de încercare pentru metabolismul femeii. Datorită hormonilor din sarcină, necesarul de insulină creşte. Dacă gravida nu reuşeşte să echilibreze acest necesar crescut printr-o producţie mai mare de insulină, glicemia nu mai poate fi menţinută în limite normale şi creşte. Această stare patologică poartă numele de diabet gestaţional.

Postpartum necesarul de insulină scade din nou iar glicemia poate fi menţinută în limite normale. Astfel de cele mai multe ori diabetul dispare. El poate însă reapare în timp, dacă anumiţi factori de risc (ex. obezitatea, alimentaţia nesănătoasă) persistă.

Care sunt gravidele cu risc crescut pentru diabet gestaţional?

  • Gravidele cu vârsta peste 30 de ani
  • Suprapondere la începutul gestaţiei
  • Diabet zaharat de tip 2 cunoscut în familia gravidei
  • Glicozurie evidenţiată repetat în perioada sarcinii
  • Diabet gestaţional într-o sarcină precedentă
  • Copil cu greutatea peste 4500g într-o naştere precedentă

 
Este diabetul gestaţional periculos?

Diabetul gestaţional poate fi periculos atât pentru copil cât şi pentru mamă. Glicemia maternă crescută trece prin placentă conducând la creşterea glicemiei fetale. Copilul încearcă intrauterin să echilibreze statusul glicemic prin creşterea producţiei de insulină, iar acest surplus de insulină cauzează creşterea accelerată a fătului. Diabetul gestaţional netratat se însoţeşte adesea de macrosomie fetală (greutate peste 4000g la naştere). Complicaţiile perinatale sunt astfel foarte frecvente şi adesea este necesară secţiunea cezariană pentru naşterea copilului.

Alte complicaţii posibile ale diabetului gestaţional netratat sunt: naşterea prematură, moartea intrauterină şi complicaţii respiratorii ale nou-născutului.

Pacientele cu diabet gestaţional prezintă frecvent infecţii urinare, edeme, hipertensiune arterială şi sunt supuse riscului de a dezvolta un diabet zaharat tip 2 postpartum.
 
Cum se pune diagnosticul de diabet gestaţional?

Începând cu săptămâna 24 de sarcină necesarul de insulină a gravidei creşte constant. Astfel este uşor de înţeles de ce diabetul gestaţional apare cel mai frecvent între săptămana 24 şi 28 de gestaţie. Recomandările actuale prevăd efectuarea unui test de toleranţă la glucoză fiecărei gravide în această perioadă. Pentru gravidele aflate la risc, această măsură diagnostică devine esenţială.

Un test simplu pentru screening poate fi efectuat la ginecolog sau la medicul de familie. Glicemia va fi măsurată la o oră după administrarea unei băuturi conţinand 50 g glucoză. Dacă glicemia se situează peste 140 mg/dl (7,8 mmol/l), există suspiciunea existenţei unui diabet gestaţional.
Diagnosticul exact va fi pus prin testul de toleranţă la glucoză care se efectuează de obicei în centre sau cabinete de diabet. Acest test măsoară concentraţia glucozei a-jeun, la una şi două ore după administrarea unei soluţii standard de glucoză (75 g). Diagnosticul de diabet gestaţional poate fi pus dacă cel puţin două din aceste trei valori sunt crescute.


Următoarele valori sunt indicatoare pentru prezenţa unui diabet gestaţional:

 


Timp de recoltare

Sânge capilar (deget)

Plasmă venoasă

Sânge venos

a jeun

> 90 mg/dl

> 95 mg/dl

> 85 mg/dl

după o oră

>180 mg/dl

>180 mg/dl

>165 mg/dl

după două ore

>155 mg/dl

>155 mg/dl

>140 mg/dl

 
Cum se tratează diabetul gestaţional?
Diabetul gestaţional nou diagnosticat poate fi tratat cu mult succes. Scopul tratamentului este menţinerea glicemiei în limite normale.
Valori normale:

 


Timp de recoltare

Sânge capilar (deget)

a jeun

60 - 90 mg/dl

după o oră

≤ 140 mg/dl

după două ore

≤  120 mg/dl

 
Cea mai importantă parte a tratamentului este alimentaţia corectă. Prin această metodă glicemia normală poate fi atinsă la 85% dintre femeile afectate. Doar aproximativ 15% dintre paciente necesită tratament cu insulină. Majoritatea au nevoie de doze mici de insulină cu acţiune scurtă, administrată înaintea meselor principale, iar unele gravide şi/sau de o insulină cu acţiune lungă administrată seara înainte de culcare şi eventual dimineaţa la trezire. Astfel este acoperit necesarul bazal şi pot fi prevenite glicemiile crescute a-jeun.

Detalii asupra tipului de insulină care va fi utilizat sunt stabilite de către medicul diabetolog.
 
De ce este importantă automonitorizarea glicemiei?

Prin monitorizarea glicemiei (cu ajutorul glucometrului) pacientele pot să urmărească dacă valorile lor glicemice se găsesc în limite normale. În mod ideal, în perioada imediat următoare diagnosticului diabetului gestaţional, glicemia trebuie măsurată de 6 ori pe zi:
·        a jeun
·        la 1 sau la două ore după micul dejun
·        înainte de masa de prânz
·        la 1 sau la două ore după masa de prânz
·        înainte de cină
·        la 1 sau la două ore după cină

Toate aceste 6 valori ar trebui să se găsească în limitele normale prezentate mai sus (a jeun, sau înainte de masă între 60 şi 90 mg/, după o oră sub 140 mg/dl, iar la două ore postprandial sub 120 mg/dl).

De cele mai multe ori 4 măsurători pe zi sunt suficiente dacă diabetul gestaţional este tratat doar dietetic. În cazul tratamentului cu insulină sunt necesare toate cele 6 măsurători pe zi pentru tot parcursul sarcinii.

In plus de aceasta, urina de dimineaţă trebuie testată de una sau două ori pe săptămană pentru a elimina posibilitatea prezenţei acetonei.
 
Care este alimentaţia sănătoasă în sarcină?

În timpul sarcinii alimentaţia sănătoasă joacă un rol esenţial, astfel încât atât mama cât şi copilul să primească toţi nutrienţii de care au nevoie.

Recomandările generale privind alimentaţia în sarcină rămân valabile şi în cazul diabetului gestaţional:

  • Aportul total de energie (calorii) trebuie să fie suficient pentru mamă şi copil în funcţie de stadiul lui de dezvoltare. Gravida nu trebuie să mănânce cât pentru doi!
  • Alimentaţia zilnică trebuie să cuprindă legume, fructe şi salate, deoarece gravida are nevoie de multe vitamine şi minerale în această perioadă.
  • Produsele din făină integrală (neagră) trebuie consumate cu precădere faţă de cele din faină albă (pâine, paste făinoase). Ele conţin mult mai multe vitamine, minerale şi fibre.
  • Uleiurile şi grăsimile trebuie folosite în cantităţi cât mai mici în gătirea alimentelor. Se recomandă alimentele cu conţinut redus în grăsimi.
  • Consumul de lapte degresat este recomandat mai des datorită conţinutului bogat în calciu.
  • Gravida are nevoie de multe lichide - cel puţin 1,5 litri de apă, ceai sau sucuri fără zahăr.
  • Se recomandă reducerea aportului de sare şi folosirea ierburilor aromate pentru condimentarea mâncărurilor.
  • Pregătirea termică a legumelor se recomandă să se facă timp scurt, la temperatură redusă şi folosind cantităţi mici de ulei pentru păstrarea conţinutului vitaminic.

Special în cazul diabetului gestaţional mai există câteva recomandări importante:
 
1. Greutatea optimă:

Dacă femeia este normoponderală înainte de sarcină ea are voie să crească în greutate cu  până la 11-16 kg în perioada gravidităţii.

Dacă femeia este supraponderală de la început, ea trebuie să crească foarte puţin în greutate în timpul sarcinii, deoarece complicaţiile în timpul naşterii sunt foarte frecvente la femeile supraponderale. Aportul zilnic de energie trebuie să fie cuprins între 1500-1800 kcal. Trebuie totuşi evitată scăderea în greutate în timpul sarcinii, deoarece aceasta înseamnă o privare de substanţe nutritive a copilului. Dieta în scopul scăderii în greutate trebuie neapărat amânată pentru perioada postpartum.


Sfaturi utile pentru gravidele supraponderale:

  • Să aleagă mezeluri sau brânzeturi cu mai puţin de 30% grăsime şi lactate cu un conţinut sub 1,5% grăsime
  • Să folosească unt sau margarină în strat foarte subţire pe pâine şi să nu le asocieze cu pastă de branză, pate de carne sau ficat pe aceeaşi felie
  • Să gătească gustos dar folosind puţine grasimi şi metode de pregătire la temperatură scazută: înăbuşire, fierbere. Să folosească multe legume proaspete şi condimente pentru a îmbunătăţi gustul
  • Să se alimenteze cu precădere cu produse din făină integrală (neagră), legume, salate şi fructe
  • Ciocolata, prăjiturile, biscuiţii sunt în general foarte bogate în grăsimi. Acestea trebuie consumate rar şi în cantităţi reduse.

 
2. Mai multe gustări mici:

În cazul diabetului gestaţional sunt de recomandat 5-6 gustări mici repartizate pe parcursul întregii zile, care să împartă în mod echilibrat aportul de glucide. Astfel creşterea postprandială a glicemiei poate fi limitată.

În afară de mic dejun, prânz şi cină, gravida mai poate apela la încă 2-3 gustări care pot consta în:
·        iaurt cu fructe proaspete
·        fulgi de ovăz sau musli cu lapte (fără zahăr)
·        o felie de pâine integrală cu pastă de brânză slabă şi ridichi
·        fructe proaspete

Exemplu de alimentaţie pentru o gravidă normoponderală (2200kcal, 100g proteine, 80g lipide, 250g glucide)

Mic dejun:

  • o chiflă din făină integrală (60g)
  • o felie de pâine neagră sau semi (60g)
  • 15g unt sau margarină (strat foarte subţire)
  • o felie de şuncă (30g)
  • 2 linguri de brânză de vaci proaspătă (60 g)
  • 2 linguriţe de dulceaţă dietetică (cu îndulcitori) (20g)
  • cafea, ceai, lapte condensat (4% grăsime)

Gustare:

  • 250 ml lapte sau lapte bătut, chefir (1,5% grăsime)
  • o porţie de fructe (200g)

Prânz:

  • o porţie legume sau salată (ex: 200g brocoli)
  • 3 cartofi medii (240g)
  • carne slabă (120g)
  • o lingură de ulei pentru pregătire
  • o porţie de fructe (ex: o portocală)

Gustare:

  • 2 felii de pâine păjită (40g)
  • margarină în strat subţire (10g)
  • o lingură dulceaţă dietetică (20g)
  • un fruct (ex: măr)

Cină:

  • o felie de pâine integrală (60g)
  • o felie de pâine de secară (60g)
  • margarină sau unt în strat subţire
  • o felie de mezel slab (30g)
  • un triunghi de brânză topită (40% grăsime) (30g)
  • o salată proapspătă (ex: roşii şi ardei 150g)
  • o linguriţă de ulei (5g)

  Gustare:

  • iaurt fără zahăr (150g)
  • o porţie de fructe (ex: 3-4 caise)

Plan de alimenţie pentru o gravidă supraponderală (1500 kcal, 80 g proteine, 50 g lipide, 170 gr glucide)

Mic dejun:

  • o chiflă din făină integrală (60g)
  • o jumătate de felie de pâine neagră (30g)
  • unt sau margarină (strat foarte subţire)
  • o felie de şuncă (30g)
  • 1-2 linguri de brânză slabă de vaci (40g)
  • 2 linguriţe de dulceaţă dietetică (cu îndulcitori) (20g)
  • cafea, ceai, lapte condensat (4% grăsime)

Gustare:

  • o porţie de fructe (ex: 3-4 prune)

Prânz:

  • o porţie legume sau salată (ex: 200g varză)
  • 2 cartofi medii (160g)
  • carne slabă (100g)
  • o lingură de ulei pentru pregătire
  • un fruct (ex: o pară)

Gustare:

  • 2 felii de pâine păjită (40 g)
  • 250 ml lapte sau lapte bătut slab (max 1,5 % grăsime)

Cină:

  • o felie de pâine integrală (60g)
  • margarină sau unt în strat subţire
  • o felie de şuncă de pui (15g)
  • o felie de brânză degresată (max 30% grăsime)
  • o salată proaspătă (ex: salată de crudităţi - morcovi, ţelină 150g)
  • o linguriţă de ulei (5g)

Gustare:

  • 250 ml chefir slab (1,5% grăsime)
  • o porţie de fructe (ex:  200g căpşuni)

 
3. Alimentele bogate în fibre vegetale au prioritate

Cea mai parte parte din energie ar trebui să provină din alimente cu un conţinut bogat în glucide dar şi în fibre alimetare: produsele de panificaţie din faină integrală, fulgii de cereale, orezul nedecorticat, pastele făinoase din făină integrală, cartofii, legumele şi fructele.

Aceste produse sunt digerate mai încet datorită conţinutului lor bogat în fibre. Astfel conţinutul lor de glucide ajunge treptat în sânge.

La cealaltă extremă se găsesc produsele din făină albă, care fiind sărace în fibre, sunt digerate rapid şi produc brusc creşterea glicemiei. De aceea nu sunt recomandate.
Recomandarea de a consuma de preferinţă alimente bogate în fibre alimentare este cu atât mai importantă în cazul diabetului gestaţional, cu cât acestea pot singure să asigure uneori valori glicemice postprandiale normale.
 
4. Mare atenţie la produsele cu conţinut glicemic ridicat

Zahărul din băuturi este rapid absorbit şi determină o creştere bruscă a glicemiei. De aceea, pacientele cu diabet gestaţional ar trebui să renunţe la toate băuturile îndulcite cu zahăr sau miere (ceai, cafea, Cola şi alte sucuri). Deasemenea ele trebuie să renunţe la bomboane, caramele şi alte produse zaharoase.

Chiar şi sucurile naturale de fructe au conţinut crescut de zahăr, de aceea băuturile recomandate sunt apa, ceaiul de plante şi fructe cu îndulcitori.

Dulciurile de tipul ciocolatei, prăjiturilor, pralinelor, biscuiţilor, conţin în afară de zahăr şi un procent mare de grăsimi. De aceea, creşterea glicemică după consumul acestor produse este lentă. Cantităti mici din aceste alimente (ex: o bucăţică de prăjitură sau ciocolată) sunt permise, dacă în felul acesta nu se depăşesc valori ale glicemici de peste 120 mg/dl.

Ca şi îndulcitor pot fi consumaţi îndulcitori fără calorii. S-a demonstrat că aceştia nu dăunează copilului dacă sunt consumaţi cu măsură. Pentru a fi absolut sigure, consumaţi îndulcitori pe bază de "Aspartam" sau "Acesulfam".


Exemple:
Canderel, Spinnrad, Lightsüß, tablete de Assugrin.
De asemenea, puteţi consuma alimente îndulcite ca de exemplu preparate din lapte cu fructe, dulceaţă sau limonadă cu conţinut redus de calorii.
Alimente ca şi ciocolată, îngheţată sau prăjitură speciale pentru diabetici au un conţinut crescut de calorii şi nu oferă un avantaj faţă de alimentele corespunzătoare pentru populaţia generală, deci nu sunt de recomandat. 
 
Ce poate să facă gravida însăşi?
Cele prezentate mai sus demonstrează cât de important este rolul fiecăreia dintre gravide în controlul unei sarcini sănătoase şi a unei naşteri fără complicaţii.

Pentru femeile supraponderale sunt valabile următoarele recomandări:

Incepeţi după naştere sau după alăptare cu o scădere consecventă în greutate! In felul acesta reduceţi semnificativ riscul de a dezvolta mai târziu diabet. Folosiţi-va de sfatul unui dietetician care va poate susţine eforturile. Nu efectuaţi diete radicale, încercaţi sa slăbiţi în greutate lent dar constant (de ex. 1 kg pe lună). 
O alimentaţie sănătoasă şi după naştere previne instalarea unui diabet mai târziu. Folosiţi acestă şansă pentru dumeneavoastră şi pentru întreaga familie.

 
Autor: Sabine Auer - nutriţionistă pe probleme de diabet certificată de Societatea Germană de Diabet (DDG).
Actualizat de Dr. med. Brigitte Pawlowski - Centrul German de Diabet, Düsseldorf.
Traducere: Fineas Năndrean
Articol în original: http://www.diabetes-deutschland.de

 

 

 

 

 

 

Copyright @ Diabeti Consulting SRL. Actualizat: Mai 2022