• dureri puternice īn piept
• dureri care iradiază īn braţe, umeri, abdomen sau mandibulă
• senzaţie de menghină, presiune īn piept şi lipsă de aer
• stare de rău, vomă, slăbiciune
• paloare, transpiraţie rece
• stare de panică
• pierderea stării de conştienţă

>> Diabeticii, fără simptome

Un sfert din infarctele miocardice, īn special la diabetici, apar silenţios, fără simptome. De aceea este important ca profilul de risc individual să fie cunoscut. Drept factori de risc se consideră: īncărcătura genetică familială, vārsta īnaintată, diabetul, hipertensiunea arterială, fumatul, valori crescute ale colesterolului, supraponderea şi sedentarismul. Īn timpul epidemiilor de gripă, riscul unui infarct miocardic creşte cu 30 procente. Vaccinul anual antigripal oferă prin urmare protecţie cardiacă.

La femei după menopauză creşte riscul de infarct miocardic datorită modificării statusului hormonal. De asemenea, nivelul de homocisteină, iniţial scăzut, creşte cu vārsta şi ajunge să fie mai mare decāt la bărbaţi; această substanţă pe care fiecare om o are īn sānge, favorizează  formarea cheagurilor de sānge.

Şi la grăsimile din sānge există diferenţă: femeilor pare că LDL - colesterolul („colesterolul rău”) să le fie mai puţin dăunător comparativ cu bărbaţii, de aceea valorile scăzute ale HDL – colesterolului („colesterolul bun”) se fac puternic remarcate. Diabetul este şi pentru inimile bărbaţilor un pericol – la femei acest stres se resimte de 3 ori mai puternic. Fumatul creşte riscul de infarct miocardic. Cine fumează mai departe după primul infarct miocardic, īşi creşte riscul cu 20-50%. Şi invers: merită să fie oprit fumatul; după 3 luni s-a īmbunătăţit circulaţia, după un an ca şi ex-fumător se īnjumătăţeşte riscul unui infarct miocardic. Cine poate să menţină abstinenţa mai mult de 10 ani, ajunge din punct de vedere al riscului ca un nefumător.

>> Cateterizarea cardiacă salvează viaţa

Īn cazul unui infarct miocardic, un vas de sānge din inimă este blocat de un cheag. Acesta īmpiedică hrănirea cu sānge şi ţestul moare. Cu cāt cheagul e īndepărtat mai repede, cu atāt e mai redusă apariţia leziunilor. Cu ajutorul ‘lizei’ se īncearcă dizolvarea cheagului. Cu ajutorul cateterului cardiac, care se introduce printr-o tăietură mică prin regiunea inghinală pānă la nivelul inimii, pot fi inserate diverse instrumente īn interiorul vaselor de sānge. Īn special s-a testat introducerea unui balonaş, care īn interiorul vaselor inimii se umflă şi astfel locurile īngustate pot fi dilatate. Pentru un succes de durată se poate implanta īn plus un „stent”, care este o mică reţea metalică.

Pacienţii inconştienţi trebuie poziţionaţi stabil pe partea laterală a corpului. Īn cazul unui stop cardio-respirator, pacientul va deveni inconştient, faţa se colorează albastru-gri, respiraţia devine sforăitoare sau nu se mai percepe deloc. Atunci sunt necesare de urgenţă ventilaţia pulmonară şi masajul cardiac.

>> Accidentul vascular cerebral: fiecare secundă contează

Fiecare accidentul vascular cerebral este o urgentă deoarece metodele terapeutice moderne – cum ar fi dizolvarea cheagului de sānge de la nivelul creierului (tromboliza) – sunt posibile doar la o parte din pacienţi, īn primele 3 ore de la producerea infarctului cerebral. Din păcate, la mulţi pacienţi cu accident vascular cerebral se  pierde īncă prea mult timp. In anumite cazuri este important ca pacienţii afectaţi de un accident vascular cerebral să fie trataţi intr-un centru special: Pentru că īn aceste ‘stroke-units’ există protocoale de tratament şi asistare.

>> Diabetul zaharat creşte şi aici riscul

Patruzeci de procente dintre pacienţii cu accident vascular cerebral sunt diabetici. Valori crescute ale glicemiei timp īndelungat afectează vasele de sānge şi favorizează dezvoltarea arteriosclerozei. Īn plus, se adaugă faptul că mulţi diabetici cu diabet tip 2 asociază şi alţi factori de risc, cum ar fi valori tensionale mari, valori crescute ale colesterolului şi suprapondere.

>> Cauzele accidentului vascular cerebral

>> Simptomele accidentului vascular cerebral

Slăbiciunea sau pareză a jumătate din corp, dar şi tulburările de sensibilitate cum ar fi amorţeala sau furnicăturile pe jumătate de corp sunt caracteristice. De asemenea, pot apărea obnubilare, tulburări de vedere şi de vorbire, ameţeală, sau pentru prima dată dureri de cap extrem de puternice, toate acestea pot reprezenta semne ale accidentului vascular cerebral.

>> TIA (accidentul vascular cerebral tranzitoriu): precursor al accidentului vascular cerebral

Cel puţin unul din trei accidente vasculare cerebrale se anunţă printr-o tulburare de scurtă durată a circulaţiei cerebrale: un TIA (accidentul vascular cerebral tranzitoriu).  Simptomele unui accident vascular cerebral tranzitoriu sunt similare cu cele ale unui accident vascular cerebral, doar că trec de la sine, cel mai adesea īntr-o oră. Din cauza dispariţiei rapide,  adesea accidentul vascular cerebral tranzitoriu nu se consideră un eveniment relevant. E īnsa un semn evident că perfuzia creierului are o problemă şi un accident vascular cerebral, cu urmări, poate surveni la scurt timp. Fiecare TIA este o urgenţă.
La fiecare trei TIA urmează un accident vascular cerebral – adesea īn mai puţin de o lună.
Fiecare al doilea din accidentele vasculare cerebrale apare īn decurs de 4 ore de la apariţia unui TIA.

>> Accidentul vascular cerebral: primul ajutor

Ca primă măsură anunţaţi medicul de urgenţă. Liniştiţi pacientul, descheiaţi-i hainele, īnlăturaţi proteza dentară. Aşezaţi-l comod cu extremitatea superioară a corpului ridicată. Īn cazul īn care pacientul este inconştient, aduceţi-l īntr-o poziţie laterală stabilă.
Este bine să anunţaţi din timp secţiile de urgenţă, iar acestea să colaboreze astfel īncāt primul ajutor să fie acordat eficient şi să fie cāştigat timp.