________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Primul ajutor īn bolile cardio-vasculare
Bolile
cardio-vasculare sunt de departe cea mai frecventă cauză de moarte īn
ţările vestice. Un rol important īl joacă lezarea vaselor inimii. Īn
Germania, 300.000 de oameni suferă anual un infarct miocardic. Mai mult
de jumătate mor ca urmare a acestui eveniment.
Stare
de rău, durere īn etajul abdominal superior, vomă sau lipsă de aer:
semnale universale ‘inofensive’, care interpretate corect, salvează
timp valoros!
>> Infarct miocardic: nu aşteptaţi!
Un infarct miocardic nu apare din senin, de obicei e urmarea unei boli
coronariene (īngustarea vaselor inimii): la bărbaţi se anunţă īn mod
tipic prin dureri de piept; īnainte de toate, cānd durerile durează mai
mult de 5 minute şi iradiază īn braţe, umeri, gāt, mandibulă sau
abdomen superior, trebuie urgent anunţat medicul de gardă. Īn plus
poate apărea o senzaţie de constricţie şi presiune īn regiunea
pieptului, īnsoţită de transpiraţie rece, paloare, panică, lipsă de
aer, stare de rău, vomă şi slăbiciune pānă la pierderea stării de
conştienţă.
>> Diagnostic dificil īn cazul femeilor
La femei, infarctul miocardic poate fi silenţios: multe paciente cu
infarct miocardic relatează lipsa durerilor la nivelul pieptului. Īn
locul acestora, pacientele se plāng adesea numai de lipsă de aer, stare
de rău şi dureri īn spate sau īn regiunea abdominală superioară. Pentru
că aceste simptome pot apărea īn cadrul altor boli, diagnosticul poate
fi dificil. Din motivul că suspiciunea de infarct miocardic este
īntārziată, şansele de supravieţuire la sexul feminin după un astfel de
eveniment sunt reduse. Fiecare femeie trebuie să ştie că apariţia
bruscă a unor simptome, aparent fără importanţă poate să fie un indiciu
al infarctului miocardic. Atāt pentru bărbaţi cāt şi pentru femei este
valabil: la asemenea simptome trebuie anunţat fără īntārziere medicul
de urgenţă. Īn caz de suspiciune al unui infarct, sunaţi imediat la
salvare: 112! Numărul de urgenţă poate fi format şi de la telefoanele
mobile blocate.
>> Timpul este valoros
Nu pierdeţi timpul. După un infarct miocardic, riscul cel mai mare este
īn primele ore. Aduceţi pacientul īntr-o poziţie, pe cāt posibil, fără
simptome. Infarctele miocardice apar cel mai adesea dimineaţa, la
schimbarea ritmului somn-veghe. Un semnal de alarmă este şi trezirea īn
timpul nopţii cu dureri īn regiunea pieptului.
Infarctul miocardic: Semnale de alarmă
Simptome generale:
- dureri puternice īn piept
- dureri care iradiază īn braţe, umeri, abdomen sau mandibulă
- senzaţie de menghină, presiune īn piept şi lipsă de aer
- stare de rău, vomă, slăbiciune
- paloare, transpiraţie rece
- stare de panică
- pierderea stării de conştienţă
Simptome īn special la femei:
- durere īn gāt şi ceafă (şi fără durere īn piept)
- durere īn regiunea abdominală superioară (şi fără durere īn piept)
- oboseală neobişnuită
- vomă (mai des īntālnită decāt la bărbaţi)
- tulburări de somn
- respiraţie īntreruptă
>> Diabeticii, fără simptome
Un
sfert din infarctele miocardice, īn special la diabetici, apar
silenţios, fără simptome. De aceea este important ca profilul de risc
individual să fie cunoscut. Drept factori de risc se consideră:
īncărcătura genetică familială, vārsta īnaintată, diabetul,
hipertensiunea arterială, fumatul, valori crescute ale colesterolului,
supraponderea şi sedentarismul. Īn timpul epidemiilor de gripă, riscul
unui infarct miocardic creşte cu 30 procente. Vaccinul anual antigripal
oferă prin urmare protecţie cardiacă.
La
femei după menopauză creşte riscul de infarct miocardic datorită
modificării statusului hormonal. De asemenea, nivelul de homocisteină,
iniţial scăzut, creşte cu vārsta şi ajunge să fie mai mare decāt la
bărbaţi; această substanţă pe care fiecare om o are īn sānge,
favorizează formarea cheagurilor de sānge.
Şi
la grăsimile din sānge există diferenţă: femeilor pare că LDL -
colesterolul („colesterolul rău”) să le fie mai puţin dăunător
comparativ cu bărbaţii, de aceea valorile scăzute ale HDL –
colesterolului („colesterolul bun”) se fac puternic remarcate. Diabetul
este şi pentru inimile bărbaţilor un pericol – la femei acest stres se
resimte de 3 ori mai puternic. Fumatul creşte riscul de infarct
miocardic. Cine fumează mai departe după primul infarct miocardic, īşi
creşte riscul cu 20-50%. Şi invers: merită să fie oprit fumatul; după 3
luni s-a īmbunătăţit circulaţia, după un an ca şi ex-fumător se
īnjumătăţeşte riscul unui infarct miocardic. Cine poate să menţină
abstinenţa mai mult de 10 ani, ajunge din punct de vedere al riscului
ca un nefumător.
>> Cateterizarea cardiacă salvează viaţa
Īn
cazul unui infarct miocardic, un vas de sānge din inimă este blocat de
un cheag. Acesta īmpiedică hrănirea cu sānge şi ţestul moare. Cu cāt
cheagul e īndepărtat mai repede, cu atāt e mai redusă apariţia
leziunilor. Cu ajutorul ‘lizei’ se īncearcă dizolvarea cheagului. Cu
ajutorul cateterului cardiac, care se introduce printr-o tăietură mică
prin regiunea inghinală pānă la nivelul inimii, pot fi inserate diverse
instrumente īn interiorul vaselor de sānge. Īn special s-a testat
introducerea unui balonaş, care īn interiorul vaselor inimii se umflă
şi astfel locurile īngustate pot fi dilatate. Pentru un succes de
durată se poate implanta īn plus un „stent”, care este o mică reţea
metalică.
>> Fibrilaţie ventriculară sau o insuficienţă cardiacă acută?
Īn
mod normal există două riscuri mari īn ceea ce priveşte inima:
fibrilaţia ventriculară este o tulburare de ritm ameninţătoare de viaţă
cu mai mult de 300 de bătăi pe minut; īn timp ce o inima normală, īn
repaus, are 60 pānă la 100 bătăi pe minut. Dacă nu se corectează
această tulburare rapidă, va urma un colaps (cădere) circulator,
datorită unei umpleri insuficiente a ventriculilor (camerelor inimii)
ca şi consecinţă a bătăilor rapide. Īn afară de aceasta, activitatea
inimii poate să scadă printr-o insuficienţă cardiacă acută;
insuficienţa cardiacă acută poate fi mortală. Cu cāt se aşteaptă mai
mult la un infarct miocardic, cu atāt este mai mare riscul. La cea mai
mică suspiciune: rămāneţi liniştit şi cereţi sfatul medicului de
urgenţă. Pānă la venirea medicului pacientul trebuie liniştit. Īn cazul
īn care acesta este conştient, trebuie aşezat confortabil cu partea
superioară a corpului ridicată, hainele descheiate, dar īn condiţii cu
temperatură caldă. Fereastra deschisă pentru aer proaspăt.
Pacienţii
inconştienţi trebuie poziţionaţi stabil pe partea laterală a corpului.
Īn cazul unui stop cardio-respirator, pacientul va deveni inconştient,
faţa se colorează albastru-gri, respiraţia devine sforăitoare sau nu se
mai percepe deloc. Atunci sunt necesare de urgenţă ventilaţia pulmonară
şi masajul cardiac.
>> Accidentul vascular cerebral: fiecare secundă contează
Fiecare
accidentul vascular cerebral este o urgentă deoarece metodele
terapeutice moderne – cum ar fi dizolvarea cheagului de sānge de la
nivelul creierului (tromboliza) – sunt posibile doar la o parte din
pacienţi, īn primele 3 ore de la producerea infarctului cerebral. Din
păcate, la mulţi pacienţi cu accident vascular cerebral se pierde
īncă prea mult timp. In anumite cazuri este important ca pacienţii
afectaţi de un accident vascular cerebral să fie trataţi intr-un centru
special: Pentru că īn aceste ‘stroke-units’ există protocoale de
tratament şi asistare.
>> Diabetul zaharat creşte şi aici riscul
Patruzeci
de procente dintre pacienţii cu accident vascular cerebral sunt
diabetici. Valori crescute ale glicemiei timp īndelungat afectează
vasele de sānge şi favorizează dezvoltarea arteriosclerozei. Īn plus,
se adaugă faptul că mulţi diabetici cu diabet tip 2 asociază şi alţi
factori de risc, cum ar fi valori tensionale mari, valori crescute ale
colesterolului şi suprapondere.
>> Cauzele accidentului vascular cerebral
- Insuficienţa
sanguină (ischemia) (aproximativ 80% din cazuri): Un cheag de sānge
blochează o artera de la nivelul creierului. Īn teritoriul irigat de
ea, circulaţia este īntreruptă şi celulele nervoase mor. Cheagul de
sānge este adus adesea la nivelul vaselor creierului de fluxul sanguin
din alte părţi ale corpului (de exemplu din depozitele aterosclerotice
de la nivelul arterelor gātului).
- Hemoragia
(aproxiamtiv 20% din cazuri): Sāngele care infiltrează ţesutul nervos
al creierului provine cel mai adesea din vase anterior lezate de
ateroscleroză. Sāngele acumulat comprimă ţesutul nervos şi neuronii
mor. Cauza hemoragiei este īn principal tensiunea arterială crescută pe
o perioadă īndelungată.
>> Simptomele accidentului vascular cerebral
Slăbiciunea
sau pareză a jumătate din corp, dar şi tulburările de sensibilitate cum
ar fi amorţeala sau furnicăturile pe jumătate de corp sunt
caracteristice. De asemenea, pot apărea obnubilare, tulburări de vedere
şi de vorbire, ameţeală, sau pentru prima dată dureri de cap extrem de
puternice, toate acestea pot reprezenta semne ale accidentului vascular
cerebral.
>> TIA (accidentul vascular cerebral tranzitoriu): precursor al accidentului vascular cerebral
Cel
puţin unul din trei accidente vasculare cerebrale se anunţă printr-o
tulburare de scurtă durată a circulaţiei cerebrale: un TIA (accidentul
vascular cerebral tranzitoriu). Simptomele unui accident vascular
cerebral tranzitoriu sunt similare cu cele ale unui accident vascular
cerebral, doar că trec de la sine, cel mai adesea īntr-o oră. Din cauza
dispariţiei rapide, adesea accidentul vascular cerebral
tranzitoriu nu se consideră un eveniment relevant. E īnsa un semn
evident că perfuzia creierului are o problemă şi un accident vascular
cerebral, cu urmări, poate surveni la scurt timp. Fiecare TIA este o
urgenţă.
La fiecare trei TIA urmează un accident vascular cerebral – adesea īn mai puţin de o lună.
Fiecare al doilea din accidentele vasculare cerebrale apare īn decurs
de 4 ore de la apariţia unui TIA.
>> Accidentul vascular cerebral: primul ajutor
Ca
primă măsură anunţaţi medicul de urgenţă. Liniştiţi pacientul,
descheiaţi-i hainele, īnlăturaţi proteza dentară. Aşezaţi-l comod cu
extremitatea superioară a corpului ridicată. Īn cazul īn care pacientul
este inconştient, aduceţi-l īntr-o poziţie laterală stabilă. Este
bine să anunţaţi din timp secţiile de urgenţă, iar acestea să
colaboreze astfel īncāt primul ajutor să fie acordat eficient şi să fie
cāştigat timp.
Autor: Dr. med. Anke Dyck, Germania
Traducător: Dr. Nicoleta Borza, Germania
Sursa: Jurnalul de Diabet 2/2010.
Mulţumim editurii Kirchheim Mainz, Germania, pentru acceptul de a publica acest material.
Copyright @ Diabeti Consulting SRL. Actualizat: Mai 2022
|