________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Diabetul zaharat şi inima: Ghidul de practică medicală - Diabetul zaharat şi inima
Īn
ghidul de practică medicală “Diabetul zaharat şi inima” a Asociaţiei
Germane de Diabet, medicii se pot informa asupra modalităţilor de
investigaţie, tratament şi īngrijire a bolnavilor diabetici cu afectare
cardiacă. Facem īn continuare un sumar al punctelor principale ale
ghidului, sugerānd la final printr-un comentariu cu recomandări, cum
Dvs., ca pacienţi, puteţi folosi aceste informaţiile pentru un
tratament de succes.
>> Generalităţi
Diabeticul este un pacient cu risc extrem
de crescut pentru evenimentele ischemice cardiovasculare şi pentru
insuficienţa cardiacă. Ca factori de risc deosebiţi intră īn discuţie:
stilul de viaţă nesănătos (suprapondere, sedentarism, alimentaţie
nesănătoasă, fumatul), hiperglicemia, rezistanţa la insulină,
hiperlipidemia, hipertensiunea arterială, hipercoagulabilitatea şi
microalbuminuria.
Disfuncţia
endotelială care rezultă din aceastea este caracteristică stadiului
asimptomatic de lezare arterială. Disfuncţia endotelială se poate
depista printre altele prin eliminarea crescută de albumină īn urină
(microalbuminurie) şi are o semnificaţie majoră pentru prognosticul
vascular al pacientului.
>> Investigaţii
Simptomele pacientului diabetic pot fi
īnţelese mai ales ca urmări ale irigaţiei deficitare a muşchiului
cardiac şi ale insuficienţei cardiace. Īn plus, inima diabeticului este
afectată īn special de către neuropatia autonomă cardiacă diabetică, ce
poate fi detectată numai prin teste speciale. Ca semne ale unei astfel
de neuropatii pot fi tahicardia de repaus şi frecvenţa cardiacă fixă
(făra creştere sau cu creştere minimă la efort, n.t.).
Investigaţiile cardiologice ale diabeticilor asimptomatici (cu şi fără
factori de risc cardiovasculari) şi ale diabeticilor cu simptome
cardiace specifice (de ex. angina pectorală şi dispnee), se desfăşoară
după o schemă predefinită.
>> Intervenţie prin prevenţie şi terapie
S-a demonstrat că un tratament consecvent
al factorilor de risc determinanţi poate să reducă frecvenţa bolii
cardiovasculare şi mortalitatea crescută a diabeticilor. Aceasta poate
avea loc prin modificarea stilului de viaţă sau printr-o terapie
medicamentoasă.
Modificarea stilului de viaţă ca terapie de bază:
- Reducerea īn greutate
- Renunţarea la fumat
- Mişcarea
- Alimentaţia sănătoasă
Terapia medicamentoasă (exemple)
- Betablocanţi-cardioselectivi
- Blocanţi ai enzimei de conversie a angiotensinei / Blocanţi ai receptorilor de angiotensină (AT1)
- Blocanţi ai agregării trombocitare (ex. aspirină, clopidogrel)
- Statine (medicamente care scad colesterolul din sānge) sau fibraţi (medicamente care scad trigliceridele din sānge).
>> Important:
Īn cazul apariţiei acute a semnelor unei
posibile ischemii coronariene (durere, stare de rău, lipsă de aer,
tulburări de ritm cardiac, tulburări de metabolism), diabeticului
trebuie să i se facă accesibile toate metodele de īngrijire
corespunzătoare unei stări acute (de exemplu coronarangiografie de
urgenţă, implantare de stent, inhibitori ai agregării trombocitare,
etc). Īnainte de toate, pacientul trebuie indrumat cāt mai repede
posibil pentru internare īntr-o secţie de cardiologie cu posibilităţi
de īngrijirea a urgenţelor cardiace. De asemenea, este foarte important
ca pe parcursul tratamentului unei urgenţe cardiace să se urmărească
atingerea unor valori normoglicemice stricte. Pentru a menţine valorile
glicemiei īn limite normale īn astfel de situaţii, este de multe ori
necesară administrarea intravenoasă de glucoză, insulină şi potasiu,
aceasta avānd o importanţă covārşitoare pentru reuşita unui eventual
tratament intensiv şi supravieţuirea pacientului.
>> Urmărirea ulterioară
Pentru
īngrijirea īn ambulatoriu a pacientului după un astfel de eveniment,
sunt valabile principiile de mai sus (glicemie cāt mai apropiată de
normal, n.t.). Cel mai tārziu după trei luni, trebuie avute īn vedere
zece puncte importante (v. “Comentariu şi recomandări”).
Pacienţii
cu diabet zaharat au un risc crescut pentru dezvoltarea de complicţii
cardiovasculare. De aceea este cu atāt mai important ca la aceşti
pacienţii să se acţioneze corect şi la timp.
>> Comentariu şi recomandări
Persoanele
cu diabet au un risc de două pānă la patru ori mai mare pentru a
dezvolta un infarct miocardic, iar riscul pentru un accident vascular
cerebral este dublu comparativ cu persoanele fără diabet. Īn plus de
aceasta diabeticii prezintă mult mai frecvent insuficienţă cardiacă;
toate acestea conduc la o speranţă de viaţă scăzută. Peste trei
sferturi dintre diabetici, femei şi barbaţi, mor de infarct miocardic
sau accident vascular cerebral.
Ghidul
de practică medicală “Diabetul zaharat şi inima” le oferă medicilor
recomandări pentru profilaxia şi terapia complicaţiilor
cardiovasculare, iar Dvs., dragi cititori, vă oferă informaţii
importante care să vă ajute să īnţelegeţi recomandările medicilor şi să
colaboraţi cu medicul Dumneavoastră cu scopul de a reduce riscul
şi apariţia acestor complicaţii.
>> Protecţia inimii şi a vaselor sanguine
Recunoaşteţi
şi luptaţi īmpotriva factorilor de risc ai bolilor inimii şi a vaselor
de sānge după programul īn zece puncte al organizaţiei “Diabeticul cu
boală de inimă”.
- Investigaţi-vă pentru a determina corespunzător riscul Dvs. vascular.
- Efectuaţi
examinările generale ale arterelor si organelor periclitate cu metode
de investigaţie simple si neinvazive.
- Determinaţi-vă
greutatea corporală, stabiliţi-vă o greutate-ţintă, cereţi recomandări
de alimentaţie individualizate.
- Verificaţi regulat controlul glicemiei.
- Măsuraţi-vă valorile grăsimii din sānge.
- Verificăti-vă regulat tensiunea arterială.
- Verificăti-vă regulat funcţia renală.
- Efectuaţi regulat activitate fizică.
- Īntrebaţi-vă
medicul despre necesitatea introducerii profilactice a unui
antiagregant plachetar (de ex. aspirină), care previne formarea
cheagurilor de sānge īn artere, evitānd astfel un infarct īn organul
irigat de aceasta.
- Folosiţi
de timpuriu, dacă e necesar, medicamente cu acţiune cardio-protectoare
sigură (vezi recomandările de mai sus).
>> Tratament consecvent şi prompt
Ghidul
de practică medicală descrie foarte exact desfăşurarea examinării
medicale, care – īn funcţie de situaţia fiecărui pacient – ar trebui
consecvent urmărită.
- Fiţi şi Dvs., dragi cititori, la fel de consecvenţi cu programul Dvs. de īngrijire:
- Efectuaţi anual toate controalele de rutină recomandate
- Īn cazul rezultatelor patologice efectuaţi fără īntārziere investigaţii suplimentare.
- Dacă
medicul cardiolog vă recomandă alte metode de investigaţie, cum ar fi
coronarografia, nu ezitaţi. De acestea depinde decizia tratamentului
ulterior.
- Dacă
aveţi simptome cardiace specifice, cum ar fi angina pectorală sau
dispnee, efectuaţi fără īntārziere investigaţii cardiologice şi urmaţi
tratamentul recomandat.
Autor:
Prof. Dr. Med. R. Petzoldt,
Bad Oeynhausen, Germania
Traducător: Dr. Nicoleta Borza,
Centrul Inimii şi de Diabet,
Bad Oeynhausen, Germania.
Sursa: Jurnalul de Diabet 2/2009.
Mulţumim editurii Kirchheim Mainz pentru posibilitatea de a publica acest material.

Toate
ghidurile pentru practica medicală ale Asociaţiei Germane de Diabet
sunt gāndite ca orientare pentru practica medicală şi pentru utilizarea
acestora de către medic. De accea ar trebui ca şi Dvs., stimate
cititoare şi cititori, să cunoasteţi īnainte de toate ghidurile după
care medicul Dvs. vă investighează şi vă dă recomandări terapeutice
bine fondate. Ghidurile de practică medicală le regăsiţi īn formă
succintă şi accesibilă linguistic, prezentate fiind de către specilişti
īn domeniu.
Ghidul
de practică medicală “Diabetul zaharat şi inima” a fost publicat īn
limba germană īn revista Diabetologie; 2 Suppl. 2: p. 167-170. Autorii
acestui ghid sunt D. Tschöpe, E. Standl.
>> Lexicon:
Angină pectorală =
durere « īn piept », de regulă pe partea stāngă, cu posibilă
iradiere īn braţul stāng, gāt sau umăr şi care apare la efort sau īn
repaus ca semn ale suferinţei cardiace.
Coronaroangiografie
= metodă de investigaţie cu ajutorul unui cateter cardiac care permite
vizualizarea arterelor inimii, repsectiv modificările acestora. Metoda
poate constitui totdată şi un tratamentul prin dilatarea unei zone
īngustate cu implantarea unui stent- o “proteză” metalică vasculară
care menţine vasul deschis.
Disfuncţie endotelială = “suferinţă” a endoteliului. Endoteliul este stratul intern de celule al vaselor de sānge cu multiple roluri protective.
Dispnee = senzaţia de lipsă de aer la efort sau, īn faze avansate, chair şi īn repaus.
Ecocardiografie de efort
= metodă de investigaţie ecografică īn condiţii de efort, pentru
clarificarea tulburărilor de circulaţie şi de mobilitate a peretelui
inimii.
Evenimente ischemice cardiovasculare
= tulburări de circulaţie apărute īn arterele coronare, care pot
conduce la o diminuare a funcţiei īntr-o regiune corespunzătoare a
muşchiului inimii (urmări: angină pectorală, infarct miocardic).
Hipercoagulabilitate = capacitate crescută de formare a cheagurilor īn sānge
Insuficienţă cardiacă = slăbiciunea muşchiului inimii, care determină o funcţie şi activitate necorespunzătoare a inimii.
Neuropatie diabetică autonomă cardiacă = afectare a nervilor care controlează inima şi vasele sale.
Scintigrafie miocardică = metodă de investigaţie a medicinii nucleare pentru reprezentarea vizuală a irigării cu sānge a muşchiului inimii.
Copyright @ Diabeti Consulting SRL. Actualizat: Mai 2022
|