Jurnalul de diabet

________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Fibrele alimentare – parte componentă a unei alimentaţii sănătoase

Daca ar fi să începem cu o ghicitoare, am spune: „Ce înghiţim dar nu se absorb în organism şi ne protejează împotriva multor afecţiuni severe?” Răspunsul ar putea fi reprezentat de fibrele alimentare.

>> Ce sunt fibrele alimentare?

Fibrele alimentare pot fi definite (după Trowell) astfel: „Fibrele sunt polizaharide şi lignina din plante care sunt rezistente la hidroliză (transformarea moleculelor mari în unele mai mici, pe care corpul să le poată absorbi). Această definiţie conţine unele erori. Contrar părerii generale, unele fibre pot fi degradate şi folosite ca sursă de energie pentru corp. Fibrele sunt deseori clasificate în două categorii: cele care nu se dizolvă în apă (fibre insolubile) şi cele care se dizolvă (fibre solubile).

>> Fibrele alimentare insolubile

În categoria fibrelor insolubile sunt incluse celuloza, lignina şi unele hemiceluloze. Acestea sunt conţinute în general în cantităţi mai mari în legume şi cereale. Aceste fibre au capacitate mare de absorbţie şi, prin urmare, îşi măresc volumul, ajutând astfel la formarea bolului fecal. O dată cu trecerea lor prin intestin, ele continuă să absoarbă diverse bacterii si produşi toxici proveniţi din mâncare sau produşi apăruţi în urma diverselor reacţii ale sucurilor digestive cu alimentele. Efectul benefic al acestor fibre constă atât în eliminarea bacteriilor şi toxinelor din intestin dar şi în volumul mare pe care il conferă bolului fecal. Un bol fecal cu volum crescut este benefic pentru organism, deoarece determină creşterea vitezei de eliminare a materiilor fecale. Astfel toxinele (multe dintre ele fiind cancerigene) stau mult mai puţin în contact cu mucoasa intestinală. Astfel, fibrele alimentare sunt nu doar recomandate, dar absolut necesare în prevenirea constipaţiei şi a cancerului de colon. Printre cele mai bune surse de fibre insolubile se numără seminţele de in, tărâţele de grâu, unele legume.

>> Fibrele alimentare solubile

În cadrul fibrelor solubile sunt incluse unele hemiceluloze, pectinele, gumele şi mucilagiile. Aceste tipuri de fibre nu joacă un rol important în trecerea alimentelor prin organism, dar ele se dizolvă în apă, formând o substaţă gelatinoasă care circulă de-a lungul tubului digestiv, înglobând mai multe principii alimentare cărora le inhibă absorbţia. Astfel, o mare parte din glucoză este reţinută, aceasta nefiind absorbită în organism (lucru benefic atât la persoanle cu diabet, dar şi la cei cu risc crescut pentru a dezvolta această boală) dar şi grăsimile (incluzând aici colesterolul şi trigliceridele) sunt “înmagazinate” de aceste fibre şi prezintă o absorbţie redusă. Scade, astfel, nivelul seric al colesterolului total dar şi al LDL-colesterolului şi sunt prevenite (sau tratate) unele afecţiuni precum dislipidemiile şi ateroscleroza reducând mult riscul cardiovascular. Surse pentru fibre alimentare solubile sunt reprezentate de legume, orz, mere, citrice, căpşuni, morcovi.

Se pare că fibrele alimentare ar reduce şi nivelul hormonilor sexuali, fiind astfel benefice în prevenirea cancerelor de sân sau de prostată. Nu se cunosc diferenţe legate de consumul de fibre alimentare crude şi fierte. Se pare, totuşi, că există o diferenţă mică între cele crude şi cele fierte.

>> Consumul recomandat de fibre alimentare

Consumul de fibre respectă o veche zicală românească “Ce e mult nu e bun, iar ce e puţin nu ajunge”, fiind absolut necesar un consum mediu de 30g fibre zilnic. Excesul poate determina la copii şi vârstnici probleme legate de absorbţia deficitară a calciului şi zincului, iar la unele persoane poate determina flatulenţă. Acest lucru poate fi combătut prin creşterea progresivă a conţinutului de fibre în alimentaţie.

Autor: Dr. Robert Dinu – medic rezident, Clinica de Diabet Nutriţie Boli metabolice, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova.

Sursa: Jurnalul de Diabet 2/2010.

Mulţumim editurii Kirchheim Mainz, Germania, pentru acceptul de a publica acest material.