________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Ciocolata – între interdicţie şi recomandare
Motto: „Sunt ceea ce mănânc.” -Esop
Ciocolata a fost multă vreme un „măr al discordiei” între pacienţii
diabetici şi medicii lor curanţi. Conţinutul ei bogat în aşa-numitele
glucide cu index glicemic mare, care au un efect rapid şi pronunţat de
creştere a glicemiei, au făcut lumea medicală să nu privească
încurajator consumul de ciocolată şi să o încadreze printre produsele
alimentare care trebuie consumate în cantităţi cât mai mici sau chiar
evitate de către persoanele cu diabet zaharat. Pe de altă parte,
cunoaştem cu toţii din experienţa personală starea de confort pe care
ne-o aduce o tabletă de ciocolată prin gustul său bun, efectul
energizant asupra organismului şi chiar şi senzaţia psihică de bine.
Aşadar, această dilemă ar putea fi vreodată depăşită? Ar putea fi
găsită o cale de mijloc între interdicţia totală şi consumul de
ciocolată nelimitat de vreo regulă? Şi, în primul rând, oferă ciocolata
suficiente beneficii încât să merite efortul unui compromis de acest
fel?
Spre surpriza scepticilor şi bucuria amatorilor de ciocolată, răspunsul
la ultima întrebare este afirmativ. În ultimii ani s-au adunat destule
dovezi ştiinţifice încât opinia medicală privitoare la consumul de
ciocolată să se schimbe de la una nefavorabilă la una mai ponderată,
care să recunoască şi avantajele pe care le-ar putea oferi ea dacă ar
fi consumată în anumite limite.
>> Puţină istorie
Pentru a înţelege mai bine de unde provine şi mecanismele prin care
poate oferi beneficii acest aliment controversat, trebuie să privim mai
întâi în urmă, dincolo de sute de ani de istorie, către originile
ciocolatei. Puţini ştiu că datorăm existenţa ei civilizaţiei aztece. Pe
vremea aceea termenul de „ciocolată” definea un aliment diferit de cel
pe care îl cunoaştem astăzi. Era vorba de o băutură amară, fără adaos de zahăr, preparată din boabele arborelui de cacao (Theobroma cacao), consumată pentru efectele ei energizante şi căreia i se recunoşteau multe virtuţi medicale. Aceasta era denumită „cacahuatl” (apă de cacao) sau „xocoatle”
(apă amară). Fiind un produs nobil, era interzisă claselor sociale
inferioare, femeilor şi copiilor; aveau acces la ea numai nobilii,
războinicii şi preoţii. Boabele de cacao constituiau o valoroasă monedă
de schimb. Odată cu descoperirea Americii a venit şi momentul
descoperirii ciocolatei de către europeni. Oamenii lui Hernán Cortéz au
adus-o la curtea Spaniei, unde i s-a adăugat zahăr pentru a-i
îmbunătăţi gustul şi de unde s-a împrăştiat apoi pe întreg continentul
în următoarele două veacuri. Băuturile pe bază de cacao au început să
fie utilizate şi în Europa ca tonic şi energizant cât şi pentru
tratamentul afecţiunilor cardiace şi digestive.
Până la începutul secolului XX produsele utilizând pudră de cacao erau
privite ca o medicaţie provenită din surse naturale. Părerea modernă
asupra ciocolatei este o „reinvenţie” a ultimelor decenii.
Dominaţi
de impresia negativă lăsată de adaosurile zaharoase, oamenii au uitat
cu timpul de efectele medicale benefice pentru care strămoşii lor
apelau la ciocolată şi s-au obişnuit să o privească ca pe un „viciu
minor”, oscilând între a trata cu indulgenţă amuzată sau a condamna ca
pe o slăbiciune copilărească consumul a ceea ce în vremea aztecilor
fusese „mâncarea zeilor”.
>> Redescoperirea ciocolatei
Ciocolata
a reintrat însă în atenţia oamenilor de ştiinţă în ultimii ani, când
mai multe studii publicate în toate colţurile lumii au confirmat vechea
credinţă în virtuţile ei medicale. Se pare că alimentele bogate în
cacao ajută la controlul tensiunii arteriale, îmbunătăţesc valorile
grăsimilor sanguine (trigliceride, colesterol şi fracţiunile acestuia),
reduc tendinţa la agregare a trombocitelor (celule sanguine care
formează ca urmare a acestui proces cheaguri care obstrucţionează
curgerea sângelui prin vase), au rol antioxidant, scad riscul de
cancer, boli cardiovasculare, articulare şi neurodegenerative, au
acţiune antiinflamatorie, antidepresivă şi cresc capacitatea de
memorare.
Efectele
favorabile ale produselor pe bază de cacao se datorează conţinutului
ridicat al acesteia într-un grup de substanţe din clasa polifenolilor,
numite flavonoide. Mai mult, concentraţia acestora din cacao depăşeşte
de câteva ori concentraţia în substanţe similare a fructelor, legumelor
şi vinului roşu, despre care se discută mult la ora actuală ca fiind
benefice pentru sănătate. Flavonoidele din cacao şi ciocolată au un
lanţ molecular mai lung (polimeri formaţi din cinci, şase până la zece
molecule de catechină şi epicatechină) şi cu o conformaţie în spaţiu
diferită de cele din alte alimente, ceea ce le creşte potenţialul
antioxidant.
>> Nu orice ciocolată este la fel de sănătoasă
Nu
orice fel de ciocolată este însă la fel de valoroasă pentru sănătatea
organismului uman. De exemplu, ciocolata amară, care conţine o
cantitate de cacao mult mai mare decât ciocolata cu lapte, are un
conţinut mult mai mare de flavonoide. Concentraţia ridicată de glucide
cu structură simplă, uşor de absorbit de către intestinul uman, pe care
o au în lumea contemporană cele mai multe produse pe bază de cacao şi
ciocolată, este un dezavantaj pentru o largă categorie de persoane,
printre care obezii şi diabeticii.
Rezultă din toate acestea că ciocolata are merite medicale de
necontestat, din păcate mult limitate de obiceiurile moderne de
preparare a produselor respective. Consumul unor cantităţi mai mari de
ciocolată ar aduce deci beneficii, dar şi dezavantaje în cazul
pacienţilor diabetici.
>> Ce e de făcut?
Poate
că ar fi cazul ca în următorii ani să ne întoarcem la tradiţii demult
uitate, să ne schimbăm percepţia asupra sensului pe care îl are
cuvântul „ciocolată”, să îi schimbăm modul actual de preparare cu unul
mai apropiat de cel iniţial şi atunci am beneficia iarăşi de
beneficiile pe care le aducea aztecilor acest aliment pe care „zeii
l-au oferit pământenilor”.
Autor: Dr. Cristina Lăcătuşu, Centrul Clinic de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice Iaşi
Sursa: Jurnalul de Diabet 1/2010.
Mulţumim editurii Kirchheim Mainz, Germania pentru permisiunea de a publica acest material.
Copyright @ Diabeti Consulting SRL. Actualizat: Mai 2022
|